Perioada de coacere: începe în a doua decada a lunii iunie. Coacere prelungita.

Fructele sunt mari (3,5 g), conice, rosii lucioase, au drupeolele bine unite, gustoase, fiind bune pentru masa si industrilalizare. Sunt rezistente la manipulare.

Planta este viguroasa, usor sensibila la inghet. Cu lastarire moderata.

Cultura de zmeur este raspandita pe plan mondial, datorita faptului ca intra rapid pe rod si se obtin cantitati mari de fructe la recoltare. Fructele de zmeur sunt bogate in vitamine, saruri de potasiu, calciu, magneziu, fosfor, fier, acizi organici, zaharuri, albumin cu efect tonic, depurativ si diuretic.

Zmeura este un fruct permis diabeticilor, deoarece contine levuloza. De asemenea, gelatina din sucul de zmeura este recomandata pentru tratarea gastritei, ulcerelor, hepatitei cronice, cirozei, litiazei urinare, afectiunilor cardiace, hipertensiunii, colitei, etc. Fructele de zmeur sunt consumate in stare proaspata sau procesata.

Zmeurul face parte din familia Rosaceae, genul Rubus. Cunoscut inca din epoca de piatra, cultivarea zmeurului a inceput in Germania si Anglia in sec. XIX-lea, in Rusia in sec. XVII, in America la sfarsitul sec. XVIII. Majoritatea speciilor de zmeur au fost create in Asia, de unde au fost extinse pe intreg globul in special in zona Nordica, unde se intalneste in stare salbatica.

Fazele fenologice de dezvoltare a zmeurului

Desi intrarea in vegetatie a zmeurului depinde de vreme, in principal aceasta are loc in luna aprilie.

Zmeurul infloreste si isi dezvolta fructele in a doua decada a lunii mai si inceputul lunii iunie, iar maturarea are loc din a doua jumatate a lunii iunie si pana in a doua jumatate a lunii iulie.

La soiurile remontante, fiecare tulpina fructifica de doua ori. Mugurii micsti se dezvolta primii din varful tulpinii din anul curent. Inflorirea incepe in iulie, iar maturarea fructelor in septembrie-octombrie. Mugurii micsti de pe partea mijlocie si inferioara a tulpinii fructifica in vara anului urmator, ca si soiurile standard.

Cerintele zmeurului fata de conditiile de mediu

Arbustii de zmeur sunt afectati de seceta, ingheturile tarzii, arsita etc. Din cauza acestor factori, zmeurul poate suferi schimbari, dereglari temporare sau permanente, a caror profunzime depinde de durata si de perioada de actiune a acestora si de soiul de zmeur.

Temperatura

Zmeurul nu are ceinte speciale fata de temperatura. Acesta porneste in vegetatie la o temperatura cuprinsa intre 2-4 g C si se manifesta mai intai prin inceputul cresterii radacinilor si a mugurilor adventivi, mai tarziu prin desfacerea mugurilor.

Temperatura influenteaza: fotosinteza, respiratia, transpiratia, activitatea enzimatica, absorbtia apei si a sarurilor minerale etc. Temperaturile ridicate accelereaza maturarea fructelor, dar afecteaza capacitatea lor de pastrare.

Planta de zmeur este afectata de ingheturile tarzii de primavara, care apar in perioada de inflorire, de formare si de crestere a fructelor. Acestea cauzeaza daune a caror gravitate depinde de durata actiunii lor si de perioada de dezvoltare in care se afla planta, de calitatile soiului, vigoarea tufei, densitatea plantarii etc. In timpul iernii plantele de zmeur rezista la -18 g C – -25 g C.

Lumina

Zmeurul are cerinte mari fata de lumina. Acesta nu suporta semiumbra. Asadar accesul luminii este important in plantatiile pe rod: in caz de indesire exagerata, fructele se coc mai tarziu decat in plantatiile cu acces suficient de lumina.

Apa

Apa este esentiala pentru dezvoltarea arbustului de zmeur.

Lipsa acesteia influenteaza cresterea si fructificarea zmeurului. De aceea, plantatiile de zmeur se vor amplasa in partea inferioara a pantelor, unde se acumuleaza mai multa apa. In conditii de seceta, plantatiile de zmeur trebuie irigate, in caz contrar pot aparea dereglari fiziologice, inclusiv uscarea plantelor.

Vara, irigarea cu apa rece favorizeaza aparitia fenomenului de seceta fiziologica- absorbtia apei de catre radacina este inhibata, in timp ce eliminarea ei prin transpiratie decurge in mod normal.

Solul

Zmeurul prefera soluri profunde cu textura mijlocie, bine drenate, argilo-nisipoase, cu un continut inalt de humus si pH-ul in limitele 6,0-6,5, cu subsol permiabil si grosimea stratului de sol de cel putin 50 cm.

Zmeurul nu prefera solurile puternic sotolonizate, cu un continut inalt de carbonati, solurile lutoase grele, care nu permit patrunderea apei, solurile excesiv de umede, unde apele freatice sunt mai aproape de 1,5 m si solurile nisipoase, care se usuca usor (in cazul cand se aplica irigarea nu este o problema).

Relieful

Plantatía de zmeur poate fi infiintata pe teren drept sau in panta, cu inclinatia nu mai mare de 3-5º, cu o protectie artificiala contra vantului in partea de mijloc. Pentru infiintarea plantatiilor de zmeur nu se recomanda vaile inchise, deoarece circulatia aerului este slaba, ceea ce favorizeaza dezvoltarea bolilor.

Expozitia

La plantarea zmeurului se vor alege terenurile bine iluminate, amplasate pe pante cu expozitii sudice, sud-vestice si sud-estice, iar randurile orientate cu directia nord-sud.

Inmultirea zmeurului

Zmeurul poate fi inmultit prin drajoni, butasi de radacina, divizarea tufei, seminte si prin metoda in vitro.

Cea mai raspandita metoda de inmultire a zmeurului este prin drajoni. Pentru infiintare se alege un teren fara buruieni situat la o distanta de cel putin 1,5-2,0 km de la alta plantatie de zmeur. Cele mai bune culturi premergatoare pentru zmeur sunt: gramineele, leguminoasele, culturile prasitoare, amestecurile furajere de mazariche, ovaz si mazare etc.

Infiintarea plantatiei de zmeur

Pentru plantatiile comerciale de zmeur sunt recomandate partile inferioare ale pantelor cu expozitii N, N-E, N-V, S-V, solurile cu textura nisipolutoasa, lutonisipoasa, lutoasa; grosimea stratului humificat de circa 50 cm, iar continutul de humus nu mai mic de 2,5-3,5 %; pH-ul 5,6-7.

Inainte de infiintarea plantatiei trebuie organizat si amenajat terenul, care include: proiectarea viitoarei plantatii, colectarea analizelor fizico-chimice, analiza apelor freatice si de suprafata.

Amenajarea terenului incepe cu 2-3 ani inainte de plantarea zmeurului si prevede: defrisarea vegetatiei lemnoase, nivelarea suprafetei.

In gradina, zmeurul poate fi condus sub diferite forme decorative: gard viu, spalier plat vertical, tunele, clumbe, bordure, forme cu tulpina, marchiza (cort) sau spalier orizontal.

Taierea plantelor de zmeur

Zmeurul se taie, deoarece in interiorul benzii, daca este indesita, se formeaza fructe de o calitate inferioara, se retine coacerea lor, se creeaza un mediu favorabil pentru dezvoltarea bolilor si daunatorilor. In perioada de rodire, pentru a sustine parametrii optimi ai plantelor de zmeur, este necesara taierea lastarilor care indesesc banda. Sistemul de taiere include: taierile de la plantare si in perioada de fructificare.

In anul intai, primavara devreme, drajonii se taie la nivelul solului, pentru a limita numarul lastarilor si a favoriza dezvoltarea lor.

In anul doi, primavara, pana la dezmugurire, la fiecare planta se aleg pentru fructificare 2-3 tulpini bine dezvoltate care se scurteaza la 80-120 cm in scopul limitarii fructificarii, favorizarii cresterii sistemului radicular si emiterii noilor drajoni. Celelalte tulpini se suprima de la baza. Dupa recoltare se inlatura tulpinile care au fructificat, drajonii slabi si cei de prisos.

In anul trei si urmatorii ani, primavara se raresc tulpinile din banda la interval de 15-20 cm sau cate 8-12 la o tufa solitara. Tulpinile anuale, ramase pentru fructificare, se scurteaza la 120-150 cm, in functie de dezvoltarea mugurilor in partea superioara. Tufele imbatranite se reantineresc prin eliminarea rizomului in curs de epuizare. Dupa recoltarea fructelor se elimina tulpinile care au rodit si se plivesc drajonii de prisos.

Intretinerea solului, fertilizarea si irigarea plantatiilor de zmeur

Intretinerea solului

Solul in plantatiile de zmeur se mentine ogor negru. Pe parcursul perioadei de vegetatie, pe intervalul dintre randuri se fac 3-4 afanari la adancimea de 10-12 cm si o aratura de toamna la adancimea de 18-20 cm. De-a lungul randului se aplica prasile manuale de 4-6 ori in timpul perioadei de vegetatie, pentru afanarea solului si distrugerea buruienilor.

Mulcirea pe randul de plante se poate face cu folie de polietilena sau alte materiale cu inierbarea intre randuri.

Zmeurul reactioneaza pozitiv la mulcirea solului, in special la cultivarea fara irigare. Stratul de mulci cu grosimea de 8-10 cm din paie, turba, compost etc. impiedica uscarea solului, dezvoltarea buruienilor, favorizeaza cresterea si fructificarea zmeurului.

La infiintarea plantatiilor, mulcirea se face imediat dupa plantare, iar in plantatii pe rod dupa prelucrarea de primavara a solului. Materialul de mulcire se imprastie pe mijlocul benzilor sau pe toata suprafata, iar toamna se incorporeaza in sol, servind ca ingrasamant.

Fertilizarea solului

La plantare se administreaza 30-40 t/ha gunoi de grajd, si 60-100 kg/ha fosfor si potasiu. In plantatiile pe rod sau plantatia-mama se recomanda administrarea ingrasamintelor minerale in functie de fertilitatea solului, raportul elementelor N P K fiind de 3:1:2 (câte 60- 100 kg/ha).

Incepand cu anul 4, se recomanda introducerea sub aratura, la adancime de 12-15 cm, odata la trei ani, de 20-30 t/ha gunoi de grajd si P60-90 K90-120. Ingrasamintele cu azot N90-120 se introduc anual, inainte de afanarea solului: 2/3 din doza indicata primavara devreme, iar 1/3 dupa eliminarea tulpinilor care au rodit.

Irigarea plantatiei

In anii secetosi irigarea se aplica de la inflorire pana la maturare, fara exces de apa in perioada de coacere, deoarece poate favoriza aparitia si dezvoltarea putregaiului, reducand astfel valoarea gustativa a fructelor.

Pe plantatiile de zmeur pot fi aplicate mai multe tipuri de sisteme de irigare: de suprafata, subterane, prin picurare si prin aspersiune. Cea mai eficienta este irigarea prin picurare, urmata de cea prin aspersiune. In cazul sistemului de irigatie subteran, aspersoarele automate sunt ingropate in sol, astfel evitandu-se incomoditatile la executarea lucrarilor de intretinere.

In plantatiile de zmeur irigarea se aplica: dupa plantare, pe parcursul perioadei de vegetatie si de aprovizionare. Irigarea dupa plantare se efectueaza concomitent cu plantarea drajonilor, cantitatea de apa fiind de 2-3 l/planta. Irigarea pe parcursul perioadei de vegetatie se face prin metoda de aspersiune, de 5-6 ori cu o norma de 300-400 m3/ha, in functie de conditiile climatice.

In perioada secetei de vara, irigarea plantatiei de zmeur poate spori recolta anului viitor prin stimularea diferentierii mugurilor de rod. Udarea de aprovizionare se efectueaza, in caz de necesitate, dupa caderea frunzelor (octombrie-noiembrie), pentru formarea conditiilor favorabile de iernare a plantelor.

Bolile zmeurului: antracnoza produsa de Elsinoe veneta Burckh, patarea bruna-violacee produsa de Didymella applanata, rugina produsa de Phragmidium rubi-idaei, cancerul lastarilor produs de Leptosphaeria caniothyrium, putregaiul cenusiu produs de Botrytis cinerea, fainarea produsa de Sphaerotheca aphanis (Wallr.).

Daunatorii zmeurului: gandacul zmeurului (Byturus tomentosus), afidele (Aphis spp), paduchii testosi (fam. Coccoidea), gargarita – Gargarita neagra (Anthonomus rubi), musca zmeurului (Lasioptera rubi), acarianul rosu (Panonychus ulmi).

Combaterea buruienilor

Pentru cultivarea zmeurului este destul de importanta combaterea buruienilor, cele mai periculoase fiind: pirul, stevia, volbura, palamida si urzica. Cand se instaleaza in culturile de zmeur pirul si volbura se distrug foarte greu, deoarece au rizomi profunzi.

Acestia trebuie stransi si arsi in timpul pregatirii solului pentru plantare. Volbura se infasoara pe tulpinile de zmeur, de pe care se inlatura cu greu.

Urzica are o tulpina ce poate depasi lungimea tulpinilor de zmeur, defavorizand cresterea drajonilor de zmeur si ingreunand recoltarea fructelor. Aceasta se poate distruge usor prin smulgere, in orice faza de vegetatie, preferabil in faza de crestere.

Mulcirea solului cu mranita, balegar paios, paie putrede, in strat de 6-8 cm, este indicata numai in anul plantarii. In plantatiile pe rod, mulciul introdus in cadrul benzilor de zmeur ingreuneaza aparitia drajonilor.

Recoltarea fructelor de zmeur

Momentul optim pentru recoltarea zmeurei se alege in functie de destinatie: pentru procesare industriala fructele se culeg la maturitatea deplina, iar pentru consum in stare proaspata cu 2-4 zile mai inainte, in functie de departarea de la locul de desfacere (centre indepartate din tara sau export).

Pentru consum local si pentru procesare, fructele se recolteaza obisnuit, fara receptacol si fara peduncul. Recoltarea se face pe timp mai racoros, dimineata sau seara, dar nu pe timp umed sau pe roua.

Recoltarea fructelor de zmeur se poate face manual sau mecanizat. Recoltarea manuala este o operatie costisitoare, un muncitor poate recolta de la 15 kg/zi pana la 30 kg/zi de fructe de zmeur in functie de cantitatea recoltei, soi si modul de conducere a plantelor.

In cazul soiurilor cu o fermitate buna a fructelor, recoltarea se poate face mecanizat, cu masina, la fiecare 2 sau 3 zile, pentru a minimiza pierderile de fructe coapte. In functie de soi si de clima, la soiurile de vara se efectueaza 10-15 recoltari, la un interval de 2-3 zile, iar la soiurile remontante 8-12, la un interval de 5-7 zile.