Vita de vie Favorit, butas de vita de vie nealtoita, cu boabe mari, crocante, aromate, cu coaja subtire, Yurta

Descriere

Vita de vie Favorit, butas de vita de vie nealtoita, cu boabe mari, crocante, aromate, cu coaja subtire, Yurta

Ambalaj: 1 butas

Fiziologie: este un soi de vigoare mare, cu putine corzi pe butuc.

Frunza este de marime mijlocie-mare, de culoare verde deschis.

Ciorchinii sunt de marime mijlocie-mare (200 g), cu boabele asezate compact.

Boabele sunt mijlocii-mari (4,3 g), rotunde, de culoare alb-galbuie. Coaja este subtire, pulpa tare, cu gust bun, usor aromat. Samburii sunt mici.

Valoare de cultura: este un soi timpuriu, strugurii se pot consuma in a doua decada a lunii august.

Este foarte productiv.

Este sensibil la inghet.

In cazul folosirii excesive a nitratilor, devine foarte sensibil la fainare.

PERIOADA DE PLANTARE	Repaus vegetativ (primăvara și toamna)
DISTANTA DE PLANTARE	1-2 m
PERIOADA DE INFLORIRE	Mai, Iunie
INALTIME LA MATURITATE	2-3 m
CONDITII DE LUMINA	Soare
PERIOADA DE RECOLTARE	August
MARIMEA FRUCTULUI	L

Vita de vie este o liana originara din zona mediteraneeana, care poate atinge o lungime de pana la 35 de metri. Aceasta este o planta cultivata inca din Antichitate, apeciata atat pentru proprietatile medicinale, cat si pentru cele nutritionale.

Vita de vie poate sa asigure o varietate mare de struguri proaspeti pentru consum, in conditiile in care sunt cultivate soiuri cu maturare esalonata, in perioada iulie–octombrie.

O plantatie de vita de vie dureaza in jur de 30–50 de ani. In toata aceasta perioada, vita de vie parcurge o viata formata din mai multe cicluri anuale, care se succed intre ele. Un ciclu complet de viata pentru vita de vie este impartit in trei perioade mari: tinerete, maturitate si batranete.

Cele trei mari perioade de viata sunt caracterizate de lucrari de intretinere specifice. Scopul principal al viticultorului este sa scurteze pe cat posibil tineretea si sa impinga cat mai repede vita de vie in perioada de rod.

Vita de vie, denumita in latina Vitis vinifera L., este parte a genului Vitis, din familia Vitaceae. Exista in Romania de peste 2.500 de ani, geto-dacii avand o apreciere deosebita fata de vin, asa cum se arata in numeroase marturii istorice.

Vitele de vie roditoare se impart in trei categorii:

- Soiuri nobile – cuprind tipuri de vita de vie cultivate in special pentru productia de vin sau pentru consum. La randul lor, soiurile nobile se impart in soiuri struguri pentru masa, pentru vin si pentru stafide sau industrializare.

- Hibrizii direct producatori – sunt soiurile de vita de vie intalnite in majoritatea gospodariilor si care nu au nevoie de ingrijiri speciale.

- Soiuri de butasi de vita de vie rezistente in fata bolilor.

Cum si cand se planteaza vita de vie?

Perioada ideala pentru plantarea vitei de vie este primavara, in lunile martie-aprilie. In aceasta perioada, in sol, la adancimea de 40-50 de centimetri, temperatura ajunge pana la aproximativ 8-10 grade Celsius.

Daca plantarea se realizeaza in mai, este recomandat sa se faca pe terenuri grele, cu exces de umiditate. Daca terenul este bine drenat, plantarea se poate face si toamna, insa inainte ca temperaturile sa scada sub 0 grade Celsius.

Pregatirea terenului este cruciala inainte de plantarea propriu-zisa a vitei de vie. Pentru ca aceste culturi pot rezista pana la 30-50 de ani, este absolut necesara o pregatire minutioasa a terenului. Primul lucru pe care trebuie sa-l aveti in vedere este perioada de repaos pe care o acordati solului. De obicei, aceasta perioada este de 3-5 ani, timp in care pe respectivul teren sa nu fi existat nicio alta cultura. Daca totusi vreti sa plantati vita de vie noua dupa defrisarea unei plantatii vechi, dezinfectarea solului este o etapa pe care nu trebuie sa o sariti.

Etapele pregatirii solului pentru cultura noua de vita de vie cuprind eliminarea denivelarilor de pamant, dar si inlaturarea vegetatiei lemnoase existente pe acel teren. Aceasta poate include arbori, arbusti sau butuci.

Fertilizarea solului este si ea importanta. Se poate face foarte usor, cu gunoi de grajd (aprox. 30-40 de tone pe hectar), dar si cu ingrasaminte chimice cu fosfor si potasiu. Dupa fertilizare se efectueaza si desfundarea terenului.

Dupa ce terenul a fost pregatit in prealabil, urmeaza pichetatul si sapatul gropilor. Pichetarea inseamna marcarea locului pe care il va ocupa pe teren fiecare butas de vita de vie. Este o etapa care se realizeaza spre sfarsitul iernii. Etapa pichetarii presupune si stabilirea distantelor de plantare sau orientarea randurilor.

Gropile – care trebuie sapate cu putin timp inainte de plantare – vor avea un diametru cuprins intre 35 si 40 de centimetri, cu o adancime de 50 de centimetri.

Intre randurile de vita de vie plantate se va lasa o distanta de 1,5-2 metri. Intre butasii asezati pe rand, trebuie sa existe o distanta de mimimum 1-1,4 metri.

Urmeaza pregatirea vitei de vie in vederea plantarii. Se aleg vitele sanatoase – asta inseamna ca au sudura de jur imprejur, radacinile acestora sunt alb-sidefii si prezinta cordite cu muguri viabili.

Odata ce plantele au fost pregatite, urmeaza fasonarea – radacinile vor fi scurtate la 8-10 centimetri, iar corditele la 3-4 ochi. Dupa fasonare, se efectueaza parafinarea si mocirlirea vitelor, plantarea propriu-zisa, fertilizarea, udarea (fiecare vita se uda cu aproximativ 10 litri de apa), umplerea gropilor cu pamant si musuroirea.                      

Cum se altoieste vita de vie?

Altoirea este cea mai practicata metoda de inmultire a vitei de vie. Altoirea presupune taierea unui lastar de la o planta si transplantarea acestuia la o alta planta. Portiunea care va creste in partea aeriana a butucului se numeste altoi, in timp ce portaltoiul este partea din care se formeaza sistemul radicular.

Pentru obtinerea butasilor, atat altoiul cat si portaltoiul trebuie  sa provina din plante sanatoase. Altoirea este forma cea mai raspandita de inmultire a vitei de vie. Butasii altoiti sau vitele altoite constituie materialul saditor de baza.

In cazul altoirii la masa , altoirea constituie o imbinare artificiala si dupa o anumita tehnica intre doua portiuni viabile de vita de vie cu scopul de a le obliga sa traiasca impreuna.

Altoirea se poate realiza in trei feluri:

• • Altoire in despicatura simpla – retezarea portaltoiului la nivelul solului. Acestuia i se aplica altoiul sub forma de pana. Este un procedeu specific lunii mai;

• • Altoirea in despicatura dubla – atunci cand portaltoiul este gros, se va face o copca in jurul butucului, se taie la nivelul solului si se realizeaza o despicatura pe tot diametrul taieturii. La sfarsit, pe o parte si alta, se va aplica cate un altoi;

• Altoirea in verde – o procedura specifica anotimpului cald, in prima jumatate a lui iunie. Se aplica doar lastarilor cu grosimi de 6-8 milimetri. Lastarul portaltoiului se va scurta la 40-50 de centimetri fata de sol. Dupa ce seva s-a scurs, altoiul se aplica prin taietura oblica.

Altoirile pe loc de pot face si toamna. Acestea pot fi in ochi sau mayorchina. Cu toate acestea, altoirea industriala este cea mai utilizata, mai ales in podgoriile mari. Se realizeaza la inceput de primavara, iar procedeul presupune folosirea unor masini de altoit in masa.

Marcotajul este o alta metoda eficienta de inmultre utilizata cu succes in viile pe rod, formate fara tulpini si poate fi efectuat atat toamna, cu coarde maturate, cat si in perioada de vegetatie cu lastari verzi. Butasii obtinuti din marcote se dezvolta bine si intra in rod in timp scurt.

Tratamentele vitei de vie

Pentru o productie de calitate, specialistii recomanda aplicarea mai multor tratamente cu fungicide, insecticide sau erbicide:

Cand se stropeste vita de vie?

In Romania, media tratamentelor fungicide la vita de vie este de 6-7 pe sezon. Specialistii in domeniu recomanda aplicarea acestora preventiv, pentru prevenirea si diminuarea pe cat posibil a efectelor si pagubelor produse de boli. Cu alte cuvinte, daca va doriti o cultura sanatoasa, trebuie sa efectuati stropiri la vita de vie pe toata durata de vegetatie.

Anumite tratamente pot fi aplicate si in functie de conditiile de clima. Acestea pot favoriza aparitia unor boli.

Vita de vie: ingrijire

Lucrarile de intretinere care trebuie efectuate in mare in decursul unui an intr-o vie pe rod sunt urmatoarele:

• • Revizuirea spalierului se poate face in timpul anotimpului rece. Acest lucru presupune indreptarea stalpilor de sustinere a viei si intinsul sarmelor sau inlocuirea acestora, daca sunt ruginite sau rupte.

• • Taierile in uscat.

• • Dirijarea coardelor (legarea viei) se va face obligatoriu inainte de dezmugurit. Respectarea acestei reguli previne scuturarea ochilor, foarte sensibili in aceasta faza.

• • Aratura de primavara, obligatorie in podgorii.

• • Legatul lastarilor trebuie facut de patru ori in perioada de vegetatie, atunci cand acestia ating 30-50 de centimetri. Trebuie fie legati cu sarma, fie petrecuti intre sarme, pentru formarea unui perete vegetal.

• • Vita de vie trebuie prasita de patru ori atunci cand e in vegetatie. Acest procedeu va asigura afanarea solului. Se poate face mecanic sau, pe suprafete mici, manual, cu sapa.

• • In decursul unui an trebuie efectuate mai multe tratamente fitosanitare impotriva manei, fainarii si a putregaiului cenusiu. Daunatori precum molia vitei vor fi tinuti la distanta tot prin tratamente. In conditii normale trebuie aplicate in jur de 3-4 tratamente: cand lastarii au pana la 8 frunze, inainte de inflorit, dupa inflorit si la formarea strugurilor.

• • Reglarea proceselor de crestere si rodire se realizeaza prin lucrari in verde, care pot include:

• • Plivitul lastarilor – se vor indeparta lastarii crescuti din portaltoi, cei fara rod, care pornesc din butuc, o parte din lastarii lipsiti de rod de pe coardele anuale si lastarii de pe tulpini;

• • Normarea incarcaturii de inflorescente – struguri – doar pentru soiurile de struguri de masa, pentru o cultura mai mare se indeparteaza o parte din inflorescente;

• • Ciupitul lastarilor – un procedeu in cadrul caruia se va indeparta varful lastarilor fertili inainte a acestisa sa infloreasca, pentru a imbunatati conditiile de hranire a florilor;

• • Carnitul lastarilor – se suprima varful tuturor lastarilor, indiferent daca poarta sau nu rod, procedeul se aplica inainte de coacerea strugurilor si are ca scop dirijarea substantelor asimilate catre struguri si coarde;

• • Copilitul – suprimarea cu totul a lastarilor anticipati. Se efectueaza cand lastarii au 6-7 frunze. Se lasa 4-5 frunze la baza;

• • Desfrunzitul partial – este recomandat mai ales in regiunile cu toamne reci si in special soiurilor de vie cu frunzis bogat sau la cele de calitate superioara, care sunt mai sensibile la mucegai. Acest procedeu va asigura strugurilor mai multa lumina si un proces de coacere uniform.

• • Recoltarea strugurilor;

• • Fertilizarea solului, care se efectueaza toamna, o data la patru ani – 40 de tone de gunoi de grajd pe hectar, 450 de kilograme de superfosfat pe hectar si 300 de kilograme de sare potasica pe hectar;
• Aratura de toamna.

Vita de vie: boli

Iata care sunt principalele boli care afecteaza vita de vie:

• • Mana vitei de vie (Plasmopara viticola) – o boala care ataca toate organele verzi ale plantei. Veti observa pete galbui care incep sa apara pe partea superioara a frunzelor. Dupa un timp, pe partea inferioara a frunzelor, chiar in dreptul petelor galbui, veti putea observa si o pulbere albicioasa. Aceasta rezulta din fructificatiile ciupercii care ataca vita. Intr-un final, partea afectata a frunzei va necroza si se va usca. Atunci cand mana ataca si ciorchinii, acest asalt este foarte daunator, mai ales daca acestia sunt tineri. Se vor acoperi in totalitate de puf alb, florile se vor brunifica, iar intr-un final ciorchinii se vor usca cu totul. Daca pe cirochini s-au format deja boabe, atacul de mana va purta denumirea de Rot-Gris – daca boabele sunt inca mici, se brunifica, apoi sunt acoperite total de puf alb – sau Rot-Brun – la boabe deja dezvoltate, care se brunifica si se stafidesc, fara a mai fi acoperite de fructificatiile ciupercii. Mana poate compromite cu totul productia, daca agricultorii nu iau masuri de combatere si prevenire;

• • Fainarea (Uncinula necator) – arata ca o pulbere alba, care acopera organele atacate. Este foarte periculoasa mai ales pentru boabele tinere. Daca atacul ajunge intr-o faza avansata, boabele vor crapa si vor fi distruse in totalitate;

• • Putregaiul cenusiu (Botrytis cinerea) – ataca deopotriva frunze, lastari, inflorescente sau struguri. Produce pagube insemnate mai ales boabelor mature, gata de recoltare. Acestea se brunifica, apoi sunt acoperite de fructificatiile de culoare cenusie ale ciupercii;

• • Putregaiul negru (Guignardia bidwellii) – afecteaza frunze, lastari sau struguri. Boala se raspandeste de la baza butucului si ataca initial frunzele, pe care isi fac aparitia pete aproape rotunde, galbui, mai inchise la culoare pe margine. Apoi petele se necrozeaza. Atacul putregaiului negru este mult mai periculos pentru boabele aflate in crestere. Pe acestea apar pete mici, de circa 1 milimetru, asemanatoare cu cele de pe frunze. Acestea se dezvolta rapid, iar boabele se zbarcesc si se inchid la culoare. Cu timpul, boabele practic se mumifica, devenind complet negre. Pe acestea se formeaza si fructificatiile ciupercii. Atentie! Putregaiul negru se extinde de la an la an, asa ca o combatere eficienta a focarelor de infectie este cruciala;
• Excorioza vitei de vie (Phomopsis viticola) – in cazuri extreme se poate solda cu uscarea prematura a butucilor. Este o boala care ataca frunze, ciorchini si boabe, insa al carei atac tipic este asupra lastarilor. Poate duce la moartea mugurilor de la baza vitei si la ragilizarea coardelor, care se vor rupe apoi usor. Boala poate fi usor observata primavara, atunci cand lastarii atacati vor prezenta pete clorotice la baza. Aceste pete vor forma in timp cruste negre si excoriatii ale scoartei. Odata cu sosirea toamnei, pe coardele atacate se vor forma fructificatii ale ciupercii, iar petele vor deveni albicioase.

Taierea vitei este imperios necesara, daca va doriti o plantatie sanatoasa. Una dintre lucrarile de baza la vita de vie, ea aigura obtinerea unor productii de struguri superioare calitativ si cantitativ. O taiere bine realizata va facilita si simplifica toate lucrarile agrofitotehnice.

Pregatirea vitei de vie pentru iarna

Vita-de-vie necesita o atentie deosebita toamna, in special dupa recoltare. Spre deosebire de alte plante, vita de vie are o rezistenta scazuta la ger, de aceea trebuie protejata cat mai bine.

Protejarea butucilor de vita de vie

Butucii de vita de vie se protejeaza prin acoperirea totala cu pamant. Acest procedeu fereste vita de vie de inghet. Este important ca dupa recoltarea strugurilor sa se desprinda coardele anuale, sistemul de sustinere si lemnul multianual. Cu o foarfeca speciala se suprima legaturile facute in perioada de vegetatie. Dupa taierea coardelor, se poate realiza taierea de usurare, prin care se indeparteaza circa 30% din coardele anuale.

Ingropatul vitei de vie

Ingropatul vitei se executa dupa aratura de toamna. Cu sapa, se face un musuroi in jurul butucului, iar pe directia randului, in stanga si in dreapta butucilor, se ridica un pat de pamant. Coardele lasate la taierea de usurare se curbeaza si se intind cu atentie pe paturile de pamant, apoi se fixeaza spre varf cu pamant.

Spre finele lunii octombrie, dupa caderea frunzelor, butucii care sunt condusi fara tulpina, precum si lastarii de pe cepii de rezerva se ingroapa in sol pentru iernare. Acest procedeu se executa prin desprinderea coardelor si a bratelor de pe araci sau sarma, lipirea de pamant si acoperirea lor cu un strat de sol de 20-30 de centimetri.

La fel se procedeaza si cu lastarii care se dezvolta pe cepul de rezerva de la baza formelor cu tulpina.

Protejarea prin musuroire

Acest procedeu se executa in special in zonele in care temperaturile din mijlocul iernii coboara foarte rar sub -20 de grade Celsius. Procedeul consta in acoperirea cu pamant doar a zonei de altoire, a scaunului butucului si eventual, a primilor 2-3 ochi de la baza coardelor cu pozitie inferioara pe butuc.

Maturarea lastarilor si rezistenta la inghet

Gradul de rezistenta al vitei de vie peste iarna este influentat intr-o masura foarte mare de maturarea lastarilor si de rezistenta genetica a soiurilor cultivate. Factorii care influenteaza maturarea lastarilor sunt de natura ecologica, biologica si tehnologica.
Cei de natura ecologica sunt accidentele climatice (in special grindina), cei de natura biologica sunt reprezentati de soiul vitei, iar cei de natura tehnologica variaza intre fertilizarea cu ingrasaminte fosfatice si potasice si incarcatura mare de lastari pe butuc.

Aratul vitei de vie

Aratul vitei se executa dupa finalizarea recoltarii. Procedeul se executa intre randuri la adancimea de 18-22 centimetri cu aruncarea solului spre butuci. O data la 3-6 ani se face reinnoirea desfundatului cu administrarea ingrasamintelor. Aceasta reinnoire consta in executarea a 3 fisuri (una la mijlocul randului, iar cele laterale la distanta de 25-35 de centimetri de la butuci), la adancimea de 50-55 de centimetri.

De ce sunt importante lucrarile de toamna

Lucrarile de toamna sunt importante pentru ca vita de vie sa reziste conditiilor climatice din timpul iernii. Prin aplicarea corecta a lucrarilor care influenteaza maturarea coardelor, se asigura butucilor, o rezistenta mai mare la temperaturile scazute din timpul iernii.