Origine: Japonia.
Gutuiul japonez este un arbust de până la 2 m, cu coroana mult ramificată, cu ramuri divergente.
Frunzele au 3–5 cm, sunt simple, ovate, pe faţă verde închis, lucitoare, pe dos verde deschis.
Florile au 3–4 cm diametru, sunt solitare sau în buchete de 2-4, roşii- cărămizii. Înfloreşte în martie-aprilie.
Fructele au 3–5 cm diametru, la maturitate devin galbene.
Cerinţe: este indicat să se planteze în locuri însorite, cu sol afânat, fără calcar.
Utilizare: se plantează solitar sau în grupuri mici.

Fructele pe care le face gutuiul japonez au forma gutuilor autohtone, dar suntmai mici, au gust acru intens si un continut foarte ridicat de vitamina C, minerale si pectina.
Din aceste fructe se prepara dulceturi cu o aroma deosebita.
Gutuiul japonez este un arbust foarte decorativ, ce infloreste primavara devreme, florile fiind rosii sau rosu-roz intens, sesile (fara,,codita”, prinse direct pe ramura), solitare sau grupate cate 3-4.
Gutuiul japonez infloreste primavara devreme, fiind printre primii arbusti care infloresc in gradina.
Planta se adapteaza foarte bine la conditiile climatice de la noi, mai ales in zonele de deal si podis si este foarte potrivit pentru decorarea zonelor de gard, din apropierea zidurilor si in imediata apropiere a imprejmuirilor.
Coronamentul pe care il dezvolta gutuiul japonez este foarte des, ceea ce il face util pentru formarea de garduri vii si pentru ascunderea zonelor de imprejmuire sau a zidurilor. Gutuiul japonez poate creste pana la 3 metri inaltime.
Gutuiul japonez – Chaenomeles japonica suporta foarte bine inghetul, seceta si se adapteaza pe multe tipuri de sol, preferandu-le totusi pe cele fertile si usor acide, sarace in calciu.
Pozitionarea corecta a gutuiului in gradina
Chaenomeles japonica este un arbust originar din Japonia, care poate fi condus prin taieri de formare sub forma de arbust, de tufa sau sub forma de arbore mic.
Gutuiul este rezistent la gazele de esapament, fiind una dintre speciile cele mai indicate pentru borduri stradale.
Acesta se planteaza in asocieri cu plante cu un aspect nu prea stralucitor, o asociere cu viburnum sau spirea. Acest arbust poate fi plantat si solitar.

Factori climatici recomandati
Expunere
Gutuiul japonez este o planta adaptabila la conditii de soare direct, semiumbra sau umbra.
Plantat in zone insorite, gutuiul creste mai usor si suporta mai bine gerul de la sfarsitul iernii, cele din diminetile de primavara, cand este posibil ca temperaturile scazute sa compromita formarea florilor.
Apa
Planta este rezistent la seceta, avand nevoie doar primavara de udare pentru o buna pornire in vegetatie. Este recomandat ca udarea sa se faca la radacina, nu pe frunze si flori.
Substratul de pamant
Arbustul se adapteaza pe orice tip de sol, mai putin pe cele inundate, sau pe cele pe care stagneaza apa.
Acesta prefera solurile cu un PH neutru spre alcalin.
Creste chiar si in solurile argilo-nisipoase sau mai putin fertile.
Cea mai buna epoca de plantare este toamna sau la inceputul primaverii.
Daca plantele sunt la ghiveci, pentru plantare se sapa o groapa dubla ca marimea ghiveciului si in diametru si in adancime, pentru a putea introduce un amestec de pamant mai fertil.
Fertilizare
Gutuiul japonez nu are nevoie de fertilizari, insa primavara sau toamna se recomanda o mulcire cu gunoi de grajd sau cateva lopeti de gunoi de grajd puse in toamna, astfel incat pe durata iernii sa fie incorporat natural.
Temperatura
Gutuiul este o planta rezistenta la gerurile din iernile mai lungi sau la caniculele din zilele de vara torida. Atentie, plantele tinere de pana in 2–3 ani sunt mai sensibile la ger.
Boli si daunatori la gutuiul japonez
Daca este plantata in soluri puternic alcaline, planta poate suferi de cloroza ferica, provocata de imposibilitatea de a absorbi microelementele.
Daca solul are un pH mai mare, se diminueaza capacitatea plantei de a absorbi fierul si frunzele se decoloreaza. Pentru a preveni acest efect se realizeaza doua fertilizari la distanta de 10 zile, cu produse pe baza de chelat de fier.
In primavara pot aparea atacuri puternice ale afidelor, care se combat cu insecticide pe baza de piretru, iar coloniile mari se elimina si manual.
Taierea gutuiului japonez
Taierile la Chaenomeles japonica se vor executa preferabil dupa terminarea infloririi, la inceputul verii, avand ca scop mentinerea arbustului in dimensiunile si formele dorite, fie ca este crescut solitar, in grupuri, sau ca si gard viu.
Se pot aplica taieri masive (reducand planta chiar si pana la 20 cm de sol), deoarece sunt bine suportate de catre gutuiul japonez.
Inmultirea gutuiului japonez
Gutuiul se poate inmulti prin seminte, butasi tineri (inceputul verii), drajoni despartiti de planta mama sau altoire. Cea mai eficienta metoda de inmutire la gutuiul japonez este aceea a despartirii drajonilor de planta mama.
Pentru aceasta se sapa langa drajon, pana cand se ajunge la radacina acestuia. Dupa care se separa drajonul, impreuna cu o portiune de radacina. Dupa aceasta operatiune, se planteaza repede.
Dupa plantarea drajonului se va reduce o parte din ramurile acestuia, pentru ca gutuiul sa isi directioneze energia spre inradacinare si nu spre producerea de frunze in abundenta.
Un numar mare de frunze ar favoriza si pierderea apei din planta prin transpiratie, iar acest lucru actioneaza de asemenea in detrimentul formarii de radacini. Cel mai bun moment pentru separarea drajonilor este primavara devreme, inainte ca gutuiul japonez sa intre in vegetatie.

Trucuri si sfaturi speciale:
Cultivarea unei tufe de Chaenomeles japonica in apropierea uneia de Forsythia, creeaza un efect coloristic deosebit in gradina, bucurandu-va primavara de o combinatie luminoasa de galben, rosu si verde.
Imediat dupa inflorire sau toamna, o data cu caderea frunzelor, se tund ramurile batrane, inestetice sau uscate, mentinandu-se astfel permanent un aspect compact.
Foloseste manusi de protectie pentru a nu te rani, deoarece ramurile sunt spinoase. O substanta continuta de acest arbust are proprietatea de a indeparta toate insectele nedorite.


